Mass-media si securitatea nationala

1. Situatia actuala

Malcolm X [traducere]  spunea că “Media este cea mai puternică entitate de pe pământ. Media are puterea să transforme un vinovat, în nevinovat, și un nevinovat, într-un vinovat, și asta chiar este putere, pentru că ei controlează mintea maselor de oameni”. Funcția unui sistem de distribuție al mesajelor către o masă de populație, este un instrument important în asigurarea unui climat de siguranță într-un stat. Este însă și un mijloc foarte eficient de influență și propagandă, uneori chiar un instrument al unui război hibrid, în care opinia publică poate fi schimbată instant, asupra unui subiect.

Structura media în societate, acoperă aproape toate categoriile de vârstă și gusturile posibile, mai ales datorită varietății suportului de informație, de la print, la structuri “la cerere”. Conceptul de a 4-a putere în stat este perfect valid, mai ales în contextul în care media este canalul unic de transmitere pentru fapte sau evenimente de interes național.

În secolul vitezei și al deschiderii, media are un rol vital de asigurare a unei transparențe minimale pentru serviciile de stat, cu rol în siguranța națională. Pe de altă parte, rolul media este acela de a masca unele activități cu rol în securitate națională. Se poate spune că media este o reprezentație a realității, pe baza unor evenimente relatate în imagini sau text. Reprezentarea realității este însă un termen subiectiv, fiecare persoană reprezentând realitatea în propria percepție. Conform cu Robert Cialdini, în secolul vitezei, nimeni nu stă să analizeze fiecare fapt, eveniment sau detaliu. Analiza situațiilor este realizată total subiectiv, pe baza unor reguli personale, naturale, pe care fiecare persoană le dobândește (Cialdini 1993:6). Pe baza acestor idei, se poate spune că orice persoană este ușor influențabila de factorul informațional. Se poate spune deci că în prezent, mass-media are atât un rol informațional, cât și educațional.

Evoluția mass-media poate fi văzută în funcție de gradul de industrializare și globalizare, după următoarele perioade:

  • Era pre-industrială – informația se distribuia relativ greu, utilizând sisteme de tipar;
  • Era industrială – unificarea geografică permite transmiterea informațiilor mai ușor. Apar primele ziare cu tiraj mare ;
  • Era electronicii – internetul nu mai este ceva selectiv, mai ales în țările vestice, marea majoritate a oamenilor încep să citească un ziar online;
  • Era informațională/new-age – era informațională în care ne aflăm în prezent, caracterizată de o cantitate foarte mare de informație accesibilă (cantitatea nu înseamnă neapărat și calitate);

Impactul media începe să se facă resimțit, în special în perioadă computerului portabil, moment în care informația a devenit o parte din viață noastră de zi cu zi.

2. Obiectivele mass-mediei

Obiectivul mass-media este în primul rând de a informa publicul. Informația este însă un termen relativ la mediu și transmițător. Uneori, cantitatea de informație este un bun paravan pentru ascunderea unui eveniment important. În plan secundar, media are un obiectiv de interpretare a informației, prin simplul rol de transmisie a informației (e.g. nicio informație nu poate fi transmisă, fără a fi prelucrată subiectiv, de către transmițător).

Pentru a putea pătrunde mai adânc în obiectivele media, relativ la menținerea securității naționale, trebuie analizat întâi conceptul de siguranță națională. Henry Morgenthau, definește în 1948 în cartea “Politics among Nations”, termenul de “securitate nationala” ca fiind “integritatea unui teritoriu național și a instituțiilor statale”. Suprapus la rolul media de menținere a siguranței naționale, putem spune că presa din zilele noastre, trebuie să aibă o viziune asupra relatării faptelor cu menținerea integrității atributelor statale definite pentru fiecare stat în parte (fără a limita însă concepte precum libertatea presei). În era vitezei informației, conceptul de siguranță națională aparține mai mult publicului decât unor entități statale. Din acest motiv, un alt obiectiv media, trebuie să fie menținerea încrederii publicului în canalele de transmisie.

Media poate fi un liant și un garant social în procesul de asigurare al securității naționale. Existența unor canale media naționale, sunt dovadă existenței unui stat și a unor grupuri sociale cu aceleași idei și aspirații. Exceptând grupuri cu interese personale, media este un transmițător al unor ideologii naționale. Acest obiectiv este clar, încă din vremea oficializării instituțiilor de propagandă pe vreme de război. Acest lucru se poate vedea din istoria Germaniei și înființarea “Reich Ministry of Public Enlightnment and Propaganda”, la 14 Martie 1933. În vreme de război, propaganda ministerială a avut rolul coalizarii în special a vectorilor de conducere în societate (cultură, educație, intelectuali ai vremii, vectori de opinie), pentru menținerea susținerii Germaniei.

Media are și rol de divertisment, într-o societate modernă. Acest “divertisment” se referă la orice știre care nu are rol informațional, cu un scop de a umple o grilă de programe. În cultura de menținere a unei stări de securitate națională, utilizând media ca și mijloc de diseminare a informației, divertismentul are un rol divers – de la menținerea unei stări de atenție constantă, până la obținerea atenției publicului larg, prin metode de divertisment, cu privire la un mesaj important.

3. Direcții de actiune

Capacitatea media de a transmite informații, viteza cu care o poate face, precum și faptul că media poate deveni un filtru de transmitere a informației, fac din media un canal important de educare a publicului larg, în privința unor concepte importante de apărare a securității naționale. Din punct de vedere al direcțiilor de acțiune, media trebuie să mențină cel puțin următoarele direcții de acțiune continuă:

  1. Educația publicului larg cu privire la climatul de securitate națională, prin transmiterea mesajelor de importanță națională și sprijinirea campaniilor de informare publică;
  2. Menținerea unui canal de comunicație către public, cu privire la evenimentele importante de securitate, în care publicul este direct antrenat. Prezentarea succeselor serviciilor de informații poate fi uneori un avantaj mediatic, mai ales în era informației;
  3. Menținerea garanției de “soft power” prin intermediul media. Acest concept de “soft power” este foarte bine descris de către Prof. Joseph Nye, în cartea “Bound to Lead: The changing nature of American Power”, în care se menționează rolul media ca un element de convingere în detrimentul forței. Dacă un mesaj este suficient de bine transmis și argumentat (chiar dacă este considerat “propaganda”), este un instrument eficient de transmitere a informațiilor.
  4. Utilizarea suportului media pentru OSINT și HUMINT, în vederea obținerii de informații la scară largă. Fenomenul “social media” este un mediu de dezvoltare a elementelor de culegere informații. Un bun exemplu este numărul destul de ridicat de firme care se ocupă cu informația venită strict din zonă open source.

Din punct de vedere temporal, direcțiile de funcționare ale media sunt permanente. Un stat fără media, este fără identitate.

4. Rezultate așteptate.

Nu există o soluție universală, iar natura umană va fi mereu cel mai greu de controlat, deși media poate avea o funcție importantă în influențarea la nivelul maselor sociale. Ca dovada putem mentiona teoriile lui Edward Bernays, parintele marketing-ului, care și-au dovedit eficiența cu privire la utilizarea mass-media pentru campanii (sociale si militare), iar după cele două războaie mondiale s-au transformat în concepte precum “relatii cu publicul”. În tot procesul de “relatii cu publicul”, media poate avea ca efect direct formarea de opinii, atragerea de sprijin social pentru activitățile statale, sau chiar ascunderea unor efecte negative.

Poate chiar mai important decât un canal de comunicație, media poate fi un instrument în mâna serviciilor, pentru educarea populației către un mediu de securitate mai eficient. Transmiterea mesajelor corecte pentru o perioadă de timp adecvată, utilizarea limbajului corespunzător, pot aduce efecte la nivelul unei întregi societăți. Exceptând elemente care țin de neurodiversitate, ca factor perturbator în influența socială, media poate atinge niște rezultate majore în:

a.       Promovarea unei imagini statale și a unei identități statale, atât de necesare existenței statului Român;

b.       Menținerea unui climat de securitate prin transmiterea mesajelor corespunzătoare și limitarea utilizării de “hard power”;

c.       Formarea opiniei publice, atunci când este cazul, în vederea obținerii unor rezultate necesare desfășurării activităților de securitate;

d.       Media este o platformă de culegere informații.

 

Autor: SuperSix

 

Bibliografie
  1. Cialdini, Robert. Influence: Science and Practice.New York: HarperCollins, 1993.
  2. James M Marye, “The Media and National Security Decision-Making” (USA: USAWC Strategy Research Project, 2004)
  3. Douglas V. Johnson II, The Impact of the Media on National Security Policy Decision Making, October 1994
  4. Peter H. Diamandis, Why we Love Bad News: Understanding Negativity Bias. http://bigthink.com/in-their-own-words/why-we-love-bad-news-understanding-negativity-bias
  5. Edward Bernays. 1927. A Public Relations Counsel.
  6. Edward Bernays. 1955. The Engineering of Consent.
  7. Denis Clift. Intelligence in the Internet Era. CIA, Studies in Intelligence. https://www.cia.gov/library/center-for-the-study-of-intelligence/csi-publications/csi-studies/studies/vol47no3/article06.html

Llmediaworks. 20 Ianuarie 2016. How can propaganda affect the world in positive and negative way. https://ljmediaworks.wordpress.com/2016/01/20/how-can-propaganda-affect-the-world-in-positive-and-negative-way/

[1] Traducere dupa https://www.goodreads.com/quotes/74430-the-media-s-the-most-powerful-entity-on-earth-they-have

Lasa un comentariu